Ce sunt emoțiile? Cum le înțelegem și cum le gestionăm? Deși se vorbește mult despre înțelegerea și gestionarea lor, iar vocabularul emoțiilor a crescut odată cu dezvoltarea personală, provocarea este mare. Să dăm  emoțiilor o definiție concretă, să putem descrie sursa, să știm exact cum se activează? Toate direcțiile arată că nu am învățat cum să lucrăm cu emoția. Încă nu știm exact ce sunt emoțiile și ce să facem cu ele. Acest articol te ajută să înțelegi emoțiile și să le gestionezi mai bine. De asemenea, are rolul de a aduce câteva clarificări științifice importante din sursele psihologice studiate și să ne învețe câteva lucruri noi. Are și un rol de analiză socratică pentru fiecare, astfel încât să ne deschidă pofta de a studia mai mult, de a vorbi mai puțin despre emoțiile celorlalți și de a aplica gândirea critică atunci când analizăm propriile emoții.

De ce nu înțelegem emoțiile?

Vom începe cu finalul. De ce afirm că încă nu înțelegem emoțiile și că nici nu știm cum să le gestionăm? Iată 3 mituri + 1 despre emoții în care credem și astăzi:

Mitul 1 – Vreau să…fără emoții. Mulți oameni vor să scape de ele, de la început. De exemplu, vor să scape de frică. Oamenii nu vor să simtă frică deloc – nici în fața unui examen, nici când vorbesc în public, nici când fac o schimbare importantă în viață. Așteptarea nerealistă este ca totul să se desfășoare fără emoții.

Mitul 2 – Emoții pozitive și negative. Nu am înțeles încă că o emoție nu are polaritate – negativă sau pozitivă, ci noi atribuim această etichetă. De exemplu, fără frica de mai sus nu am putea să ne păzim când trecem strada, nu știm să ne pregătim pentru provocări. Frica este un aliat pentru pregătire. Frica în exces sau negestionată este un detractor.

Mitul 3 – Credem că vine din stomac.  Nu știm exact de unde vine emoția. O resimțim de cele mai multe ori fizic, dar nu știm de unde a apărut. Avem un mecanism de recunoaștere format pe a identifica: fluturașii din stomac, tremuratul mâinilor, golul din stomac, încălzirea obrajilor, picioare reci, frisoanele. Știm să le recunoaștem în corp, dar în lipsa acestei manifestări, le putem identifica?

Plus unul – Le citim pe fața celorlalți. Celebrul serial „Lie to me” ne-a învățat că există o față a emoției și că îi putem citi pe ceilalți, dar nu și cât de rău ne putem înșela. De exemplu, o față încruntată poate arăta mânie, dar poate să însemne și că celălalt se concentrează și atât/

Ce sunt emoțiile?

Dacă am văzut ce nu știm despre emoții, să vedem și ce știm sau ce putem învăța. Tu cum ai defini emoția? Dacă îți e greu, nu te îngrijora, greu le-a fost și psihologilor. Procesele psihice afective sunt multiple și complexe. Pe lângă emoții avem afecte, stări dispoziționale, sentimente și pasiuni. Acestea se diferențiază de emoții prin intensitate și durată.

Mergând pe firul cercetărilor științifice, am identificat patru definiții de un real ajutor. Conform acestora, emoțiile sunt:

1.parte a afectivității, încadrată în categoria proceselor reglatorii, emoțiile desemnează trăiri afective cu caracter situațional, de scurtă durată și intensitate medie (Adrian Neculau, 2005, p. 73), o urmare a unei varietăți de stimuli,

2…emoțiile sunt determinate de factori externi, în timp ce motivele sunt activate de factori interni[1] (Rita L. Atkinson, 2002, p. 491)

3. Emoțiile curente sunt forme afective (complexe) de scurtă durată, active, intense, provocate de însușirile separate ale obiectelor, au caracter situativ, desfășurare tumultoasă sau calmă. Emoțiile superioare sunt legate nu de obiecte, ci de o activitate pe care o desfășoară individul…intelectuale, reflectarea frumosului în realitate, realizarea comportamentului moral (Mielu Zlate, 2005, p. 75)

4.Emoțiile sunt modul în care, părtinitor, judecăm gândurile. Gândurile afectează emoțiile și afectează comportamentele, în aceeași măsură în care comportamentele afectează gândurile și emoțiile, în timp ce se creează credințe noi care preiau din cele vechi și le părăsesc, noi percepții pe baza experiențelor care influențează răspunsul, iar apoi răspunsul influențează noile percepții, ca într-un circuit închis (Albert Ellis, 2018)

O metaforă pentru ce sunt emoțiile

În călătoria mea spre cunoaștere a vastului domeniu afectiv, aș spune că emoțiile sunt strâns legate de procesul rațional, fiind o urmare a modului în care simți ce gândești, dar sunt și strâns legate și de fizic. Astfel că, exact cum spune Ellis, nu poți despărți emoția de gând, de activarea fizică și de comportament.

În termeni simpli aș defini emoția ca apa din organism. Vitală. Și aș explica ciclul cognitiv-afectiv-organic-comportamental exact prin cele 4 elemente:

Gânduri – Aerul. Nu putem trăi fără gânduri

Emoțiile – Apa. Există în orice proces și orice organism

Corpul – Pământ. Locul unde toate își au casa și de a cărui sănătate depinde totul

Focul – Acțiunea. Nu poți struni lucrurile fără ea.

Cum le înțelegem?

Pentru a înțelege emoțiile, trebuie să știm să le nominalizăm. Mic moment de auto-analiză – câte tipuri de emoții poți nominaliza? Ai ajuns la 8?

Am studiat cele opt tipuri de emoții de bază delimitate de Robert Plutchik. Conform acestuia, celelalte derivă din combinarea celor 8 emoții principale:

1. Teama
2. Surpriza
3. Tristețea
4. Dezgustul
5. Furia
6. Anticiparea
7. Bucuria
8. Acceptul

Pentru fiecare din aceste emoții există manifestări fizice activate în diferite părți ale corpului, mai mult sau mai puțin vizibile, de intensitate mai mică sau mai mare. De exemplu, furia este asociată cu înroșirea obrajilor, în timp ce teama este asociată cu pălirea obrajilor. Frica este asociată uneori cu pielea de găină. Iar bucuria sau mulțumirea se manifestă prin zâmbet sau deschiderea feței, colțurile gurii ridicate, în timp ce dezgustul este exprimat prin colțuri ale gurii lăsate. Surpriza este cel mai des manifestată prin mărirea ochilor.

Îți propun un exercițiu

Studiază fețele de mai jos și identifică ce emoție transmite fiecare postură. Identifică ce lipsește din vocabular

Provocarea nu vine din citirea emoțiilor, ci din bias-urile citirii emoțiilor. Cu alte cuvinte, am creat un „album” de fețe ale emoțiilor, dar cum știm că el este corect? Lisa Feldman Barret spune că suntem captivi ai bias-urilor create despre cum ar trebui să arate emoțiile pe fața unui om, până într-acolo încât nu ținem cont de alte considerente. Recomand acest TED care îți va da de gândit.

Mai mult, uneori interpretăm o activare fizică (o stare a corpului) ca pe o emoție. De exemplu, în pregătirea pentru un eveniment important, dacă trebuie să ținem o prezentare, ne activăm fizic mult înainte. Simțim fluturași în stomac, ni se răcesc mâinile, iar la momentul în care urcăm pe scenă simțim emoțiile în fiecare parte a corpului. Și despre aceste activări fizice putem spune că, la nivel organic, corpul nostru se pregătește, își mărește focusul, își intensifică ritmul și îți transmite să te pregătești. Dar dacă noi interpretăm totul ca pe frică?

Ce facem cu ele?

În primul rând, este important să înțelegem ce se întâmplă cu noi, pe toate planurile. Revenim la momentul important, iată ce poți face să înțelegi ce ți se întâmplă. Ai observat intensificarea emoțiilor din reacțiile fizice, poți urma cei 8 pași

1. Descoperă gândurile – ce tip de gânduri activează și mai mult starea?
2. Observă ca un analist – vezi ce se simte, unde se simte în corp
3. Nominalizează emoția – spune-i pe nume, dar nu o face a ta!
4. Analizează ca un critic – aplică o analiză socratică – câte din gândurile anxioase sunt adevărate? Ce susținere au? Cine zice? Și dacă sunt, ce poți face să te pregătești?
5. Normalizează – e normal să simți așa dacă e important pentru tine?
6. Alege o acțiune – alege o acțiune care te va ajuta să diminuezi gândul și să te concentrezi mai mult pe soluție. Poate fi o discuție, poate fi o mai bună pregătire, o repetiție
7. E de moment! Așa cum am zis, emoțiile sunt trăiri afective de durată medie sau scurtă. Ai mai gestionat emoții până acum și te-ai descurcat foarte bine
8. Învață! Ce-ai învățat despre tine după această experiență?

Probabil că te întrebi ce faci cu emoțiile resimțite? Le ții pentru tine, le exteriorizezi? Am scris aici despre normalizarea emoțiilor.

Îți arăți emoțiile pe scenă sau le înghiți împreună cu nodul din gât din primele cuvinte? Dat fiind că în 2023 cuvântul anului a fost „autenticitate” și că marele Rafael Nadal a fost capabil să plângă pe teren după ce a câștigat meciul vieții sale, tu de ce nu ai putea? Există 1000 de moduri autentice în care să-ți poți exprima emoțiile și să nu fie un minus de imagine, ci un plus de semnătură personală.

Ce sunt emoțiile, până la urmă?

„Nu este confortabil să elaborezi științific sentimentele”(Sigmund Freud, 1930). În acest articol am abordat mai multe teorii psihologice, dar și opinii proprii și pași testați pe cont propriu. Am mers către teoriile psihanalitice, către abordarea REBT (Terapia Rațional-Emoțional-Comportamentală), am parcurs pașii recomandați de CBT (TCC –  Cognitiv Comportamentală) am punctat câte ceva din TCE- Terapia Centrată pe Emoții.

În relația cu emoțiile proprii, poate nu vom fi oameni de știință. Poate vor rămâne un mister. Poate că ne vom întreba în permanență ce sunt emoțiile. Și ce e rău în a ne pune întrebări? A te întreba = a învăța.

Dar când devine o problemă? Când o emoție devine un mecanism sau un construct emoțional dezadaptativ. Cu alte cuvinte, când te ține în loc – din a-ți îndeplini obiectivele, din a avea relații mai bune, din a performa mai bine, din a spune ce vrei să spui, din a face schimbări pozitive.

Și nu o să-ți promit nici că va fi ușor. Dar când ai depistat un mecanism de tip  dacă- atunci sau de fiecare dată când…, te provoc să faci primul pas. Care este cel mai simplu, care nu costă, care nu te pune să citești tratate.

Niciun teoretician nu o să definească emoția ta mai bine decât tine.

Cunoaște-te și cunoaște-le. Pe tine și pe ele, emoțiile.

Cunoaște-te pe tine în raport cu ele. Dă-ți propria definiție.

Cu pasiune pentru dezvoltarea ta și a emoțiilor tale,

Anca Al Kebsi