Spunem adesea că învățăm ceva nou în fiecare zi, dar uneori nu alocăm nici măcar un minut pentru a conștientiza ce am învățat azi. Alergăm după informații noi în toate direcțiile, către toate sursele și situațiile, dar nu asimilăm nimic.

Ne propunem să începem cartea nouă care ne așteaptă pe raft, cumpărată de câteva luni, dar furați de mirajul zilelor ocupate, amânăm până la vacanță. În care se întâmplă altceva și nu citim. Urmărim un curs la care să ne înscriem de ceva timp, apoi ne propunem pentru la anul. Ne înscriem la webinarii la care nu mai intrăm sau pe care le urmărim pasiv, făcând altceva pentru muncă. Începem să citim un articol interesant, după care deschidem mailul și răspundem la unul care aștepta în inbox.

Ne propunem  să începem un nou program de dezvoltare, să ne organizăm agenda astfel încât să le cuprindă pe toate cele de mai sus și iată că mai trece un an și nimic nu se schimbă.

Ce facem cu atâtea planuri, cu atâtea opțiuni de dezvoltare, cu atâtea resurse la care părinții noștri nici nu visau, dacă nu avem timp pentru ele?

 Vizualizarea obiectivului

În primul rând partea bună este că îți dorești. Că vrei să faci un pas în față pentru dezvoltarea ta. În același timp, majoritatea oamenilor își doresc, dar puțini îi fac.

Primul punct pe care ar trebui să îl bifezi ar fi să definești exact ce înseamnă acest pas.

Cum arată? Care e direcția? Presupune să înveți ceva total nou, să aprofundezi ceva ce cunoști deja, să devii expert într-o arie? Și dacă toate acestea se întâmplă, care e beneficiul tău? Cum arată obiectivul final?

Încearcă să vizualizezi obiectivul final – dacă fac toți pașii, unde îmi propun să ajung? Și cum este acolo? Ce îmi place la această ipostază? Ce văd în jur, ce fac, ce am atunci când sunt deja acolo?

Vizualizarea obiectivului te ajută să îți menții în permanență motivația la un nivel ridicat și, atunci când nu mai știi ce, să știi măcar pentru ce.

Un plan, un pas, o resursă

Dacă ai în minte obiectivul, nu trebuie să alergi către toate resursele odată. Este ceea ce facem greșit, atunci când nu mai reușim să facem nimic. Gândește-te că acesta e un drum și trebuie luat la pas.

Deschide un plan, fără a-l avea conturat pe de-a întregul de acum, și stabilește care ar fi primul pas, ce presupune mai exact. Să te documentezi mai mult, să conturezi posibile direcții sau abordări ale subiectului, să cauți autori și specialiști în domeniu.

Spre exemplu, dacă vrei să îmbunătățești competențele de  vânzare, ce parte a acestui proces este cea mai importantă pentru tine, în acest moment? Dacă vrei să înveți să comunici asertiv cu echipa, ce parte a comunicării te-ar ajuta? Vocabularul, poziționarea, limbajul non-verbal, gestionarea emoțiilor?

Definește cu ce începi, nivelul la care ești în subiect, ce știi deja, ce ai experimentat și ce vrei ca următor pas.

Alege o singură resursă pentru acesta – carte, articole, curs, mentorat, coaching. Mergi până la capăt cu ce ai început pentru a bifa primul pas și pentru a câștiga senzația de reușită.

 Ce aleg din extrem de multe opțiuni?

Lucrurile se conturează și, dacă ai făcut deja primul pas complet, îți vin natural în minte următorii. La fel funcționează lucrurile și acum, alegi un pas, o resursă, bifezi ceva nou  învățat.

Da, sunt multe, foarte multe opțiuni disponibile, dar iată cum poți învăța  să alegi:

Cărți, articole, studii – dacă ai nevoie de mai multe informații, dar partea practică nu este ceva relevant acum. Ele te ajută să înțelegi procesul, dar nu întotdeauna te susțin și să procesezi cum poți aplica. Uneori ideile vin de la sine citind, alteori avem nevoie de ceva mai mult. În orice caz, cititul nu trebuie exclus din proces niciodată, este acel plus care va face diferența.

Aud deseori „citesc multe cărți de dezvoltare personală”. Dar mai departe? Cu mintea este exact ca și cu mașina, doar citind cărți de mecanică nu înseamnă că se va repara singură!

Cursuri formale sau informale – când ai nevoie de o bună combinație între informație, din partea teoretică, și punere în context, din partea practică. Dacă vrei ca pasul în dezvoltare să se finalizeze cu o diplomă, alegi un curs formal, de inițiere, specializare sau perfecționare. Dacă nu e musai, un curs informal, care doar să te învețe, poate fi potrivit.

Workshopuri, întâlniri de lucru, masterclass-uri – dacă ai informația deja, dar ai nevoie de mai multă aplicativitate pentru ea. Ai citit, te-ai documentat, însă nu-ți dai seama exact  cum poți folosi. Work-groups sunt destinate lucrului și exercițiilor practice, care se aseamănă contextului real, astfel încât să ai șansa de a aplica și simula folosirea informațiilor în context real. Într-un astfel de program, nivelul de teorie e redus, formatorul încurajează echipa să lucreze și să se susțină prin soluții noi, idei care dau valoare informației.

Webinarii, cursuri video, live-uri – te ajută dacă vrei acel plus de informație la care alți specialiști s-au gândit, din perspectiva lor. Ele aduc idei noi, viziuni diferite sau moduri de lucru la care speakerii s-au gândit. În acest tip de program învățarea personalizată este redusă, neavând un grad de interactivitate foarte mare din partea publicului. Mesajul este adesea unidirecțional – speaker – participanți, contribuția grupului fiind destul de mică.

Lucrul individual cu un consultant, coach, mentor – asigură nivelul optim de învățare personalizată, plus că te poate ajuta cu economisirea timpului în care cauți resurse, idei și planuri. Din discuțiile cu un specialist poți să îți asiguri planul, să conturezi pașii și să clarifici ce vrei.

Învățarea din experiențe – nu trebuie ignorată, este ceea ce ne ajută să învățăm ceva nou în fiecare zi. Și ce lecție mai bună poate exista, decât ceva ce ai trăit pe pielea ta? Dar, așa cum vorbeam la început, pentru a folosi invățarea experiențială, trebuie să folosim la cote maxime conștientizarea, procesarea pe cont propriu.

Pentru că, deși spunem că în fiecare zi am învățat ceva nou, puține sunt zilele în care putem identifica exact ce.

Îți propun un exercițiu inspirat din sistemul de recunoștință al lui Martin Seligman, adaptat la nevoia de învățare. Scrie într-o agendă în fiecare seară 3 lucruri pe care le-ai învățat astăzi. Periodic, recitește ce ai scris de-a lungul zilelor, pentru a-ți aminti să pui în aplicare. Vei conștientiza totodată și câți pași ai făcut înttr-o anumită direcție.

Acel cineva de  lângă mine

„Omul este un animal social”, spuneau filosofii Greciei antice. La fel și toate studiile de mai târziu, care au stabilit că pentru starea de bine, pentru motivație sau pentru fericire există un element comun ce nu poate fi neglijat: relaționarea. În tot procesul de dezvoltare nu vei fi singur pe drum. Sau nu ar trebui. Dacă ne uităm în urmă, atunci când am crescut, am avut oameni langă noi care să ne asculte, să ne susțină, să ne ajute. Și noi am fost unul, la rândul nostru.

Așadar, fie că iei în misiune un prieten căruia să-i povestești cum merge, fie că alegi pe cineva de încredere, fie că apelezi la sfaturile unui mentor sau la serviciile unui coach care să te ajute să ai direcție și claritate, dezvoltarea se întâmplă pe deplin alături de oamenii potriviți.

Rolul tău este acela de a te asigura că îi alegi pe aceia care chiar vor contribui la această misiune și care vor adăuga un plus de valoare planului tău.

Greu de ales pe cineva? Probabil că va fi cineva pe care tu îl simți potrivit. Iar dacă îți dorești un filtru mai mult decât emoțional, poți analiza și ce face, pe lângă ce spune. Într-o lume plină de experți și de promisiuni, diferența este dată de acei oameni care muncesc.

Multă muncă în dezvoltare

De aceea nu uita să lucrezi pe tot parcursul planului. A fi prezent și atât nu e suficient. Dezvoltarea cere timp, răbdare, muncă pentru a pune în practică, multe încercări, conștientizare, din nou încercare. Este un proces ciclic de schimbare. De aceea, unii renunță și revin la locul safe în care erau. Dar cei determinați și muncitori merg mai departe. Și continuă să citească, să proceseze, să participe, să încerce, să facă, să se îmbunătățească.  Iar eu sper că acela ești tu.

 

Scris cu pasiune pentru cei care muncesc cu determinare să se dezvolte,

Anca Al Kebsi