Avem o limită pentru ceea ce putem vedea și pentru ce putem cunoaște. Sunt cele 180 de grade din față pe care privirea noastră le poate cuprinde. Restul, cele 180 de grade din spate, sunt inaccesibile. Fie te concentrezi pe unghiul din față, fie pe cel din spate. Nu le poți cuprinde pe amândouă în același timp. Fie privești spre viitor, fie spre trecut. Fie spre ce va fi, fie spre ce a fost. Ca o dihotomie în care suntem forțați să alegem, ne concentrăm către dumul din față sau către oglinda retrovizoare.